Recenzii

Vraja Spinilor – Margaret Rogerson (recenzie)

După atâta vreme nici nu credeam că o să mai scriu pe blog, dar sunt aici deoarece am simțit nevoia să vorbesc mai pe larg despre cartea care aseară nu m-a lăsat să dorm până nu i-am aflat deznodământul. A durat două săptămâni să termin cartea, dar nu pentru că nu mi-a plăcut ci pentru că nu am avut timpul necesar pentru ea. Ca să nu o mai lungesc cu introducerea, să începem cu recenzia.

O ucenică. O bibliotecă magică. Un vrăjitor puternic.
Și o luptă pe viață și pe moarte pentru salvarea Marilor Biblioteci.

Abandonată de mică și crescută într-una din Marile Biblioteci din Summershill, Elisabeth a fost învățată că toți vrăjitorii sunt malefici și nu te poți încrede în ei. De mică fiind a învățat tainele cărților, cum să le îngrijească și cum să le protejeze. Cele mai periculoase sunt grimoarele de la categoria V în sus și nu e de joacă cu ele. Nimeni nu își dorește o carte care să se transforme într-un Malefict. Asta până când într-o seară aceasta se trezește și își dă seama că ceva nu este în regulă. Prietena ei, Katrien, nu se trezește așa că protagonista noastră curajoasă se hotărăște să își părăsească camera pentru a afla ce se întâmplă. Întâmplările care au loc mai apoi nu sunt spre binele lui Elisabeth așa că aceasta ajunge să fie judecată pentru omor și trimisă la Magister pentru aflarea adevărului.

Atunci când Marile Biblioteci încep să fie atacate una câte una, Elisabeth Scrivener va trebui să caute o modalitate prin care să le salveze și să afle cine se află în spatele acestor lucruri. Aceasta va scoate tot ce e mai bun pentru a le proteja, chiar dacă asta ar însemna să își arate și latura sa întunecată. Greutatea de a proteja Marile Biblioteci nu s-ar potrivi cu nimeni altcineva decât cu ”puterile” pe care doar ”un adevărat copil al bibliotecii” le-ar putea avea. (nu e spoiler, stai calm)

Când secretele încep să iasă la iveală și făptașul se află atât de aproape de ea, Elisabeth este nevoită să apeleze la ajutorul celui mai puternic vrăjitor, Nathaniel Thorn. Atunci când începe să îl cunoască cu adevărat își dă seama că tot ce a fost învățată sunt doar minciuni, iar legătura dintre ei se dezvoltă din ce în ce mai mult, Elisabeth își dă voie să simtă. Va putea oare să existe ceva între ei?

Când am început să citesc cartea am fost destul de sceptică pentru că în primele câteva capitole s-a prezentat mai mult universul îm care povestea a fost creată, dar cu cât am avansat și am trecut de 100-150 de pagini, acțiunea a început să se miște și să devină mai alertă. Am început să empatizez mai mult cu personajele, în special cu Silas (personaj pe care cu sigyranță îl veți îndrăgi). Descrierile plictisitoare și neimportante au început să se rărească lăsând loc celor mai importante detalii.

Nicio carte nu este bună, nicio lume nu este conturată bine dacă nu are personaje puternice, frumos construite. Vraja Spinilor ne oferă personaje captivante, cu povești cu un puternic impact emoțional în spate, iar relațiile dintre personaje sunt punctul culminant al acestei cărți, cum ar veni, cireașa de pe tort.

Elisabeth Scrivener are o aură a sa care luminează cel mai puternic dintre toate și chiar ți-e imposibil s-o ignori. Autoarea chiar a știut ce să facă cu Elisabeth. A transformat-o într-un personaj pe care să îl îndrăgești de la prima pagină. A știut cum să îmbine cele mai frumoase atuu-uri pe care le poate avea cu defecte pe care oricine le poate avea. Într-un mod inedit, Margaret, o plasează pe protagonista noastră într-un conflict fără pereche. Vulnerabilitatea de care dă dovadă Elisabeth o face să se re-evalueaze. Visurile, dorințele pe care le-a avut Elisabeth dispar odată cu ieșirea adevărului din umbră. Să afli că tot ce ai fost învățată o viață întreagă a fost o minciună nu cade bine nimănui.

Nathaniel Thorn, tânărul vrăjitor bogat care are cel mai trist trecut, este frumos, șarmant, un burlac râvnit de toate domnițele din regat. Încă de mic a decis că ”dragostea” nu are ce căuta în viața lui. Deși mi-a plăcut de el, Silas rămâne baza. MI-a plăcut schimbul de replici subtil și cu înțeles, legătura invibilă, dar prezentă dintre ei.

Coperta care te cheamă la ea cu o dorință inimaginabilă ascunde lucruri pe care nimeni nu se așteaptă să le cunoască. Așteaptă-te să găsești păduchi de carte, grimoare care scuipă cerneală și grimoare care îți pun în față cele mai întunecate gânduri ale tale. Harta pe care cartea o are este uimitoare și nu pot să cred că am descoperit-o așa târziu.

Vraja Spinilor a primit de la mine pe Goodreads 4.5/5 și nu 5/5 doar pentru că au existat acele pasaje plictistoare și acțiunea a luat amploare ceva mai târziu decât mă așteptam eu. Cartea o recomand iubitorilor genului Young Adult.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s